Cuvinte cheie: consilierea în materie de îndatorare, consiliere gratuită și independentă, asociații de consumatori, centre de informare și consiliere a consumatorilor

Analizând situația consilierii în materie de îndatorare la nivel național se constată că nu este expres reglementată. Astfel, conform prevederilor art. 38 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21 din 1992 cu modificările ulterioare (OUG 12/1992),asociațiile de consumatori se pot constitui în sfera privată ca ONG -uri. Acestea au ca unic scop apărarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, în general. Asociațiile de consumatori au dreptul de a fi sprijinite logistic de către organismele administrației publice centrale și locale, în vederea atingerii obiectivelor lor, precum și de a primi sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale.

Este reglementat, de asemenea, dreptul asociațiilor de consumatori de a desfășura activități gratuite în folosul consumatorilor, activități ce constau în informații, recomandări și consultanță privind problemele legate de achiziționarea unui produs sau serviciu.

În această categorie de activități se poate include și activitatea de consiliere în materie de îndatorare. Activitățile de consiliere a consumatorilor în materie de îndatorare se pot desfășura prin înființarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor, în structura organizatorică a asociațiilor de consumatori.

Centrele de consultanță și informare a consumatorilor

Centrele pot desfășura proiecte concrete care să fie finanțate din resurse de la bugetul de stat, prin intermediul Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor (ANPC), sau de la bugetele locale, prin consiliile locale/ județene. Finanțarea activității centrelor poate viza următoarele: salarizarea sau, după caz, remunerarea personalului utilizat în centrele de consultanță și informare a consumatorilor, care se va face în funcție de timpul efectiv lucrat; cheltuieli materiale efectuate pentru întreținerea sediului și a dotărilor aferente; cheltuieli curente și cele ocazionate de tipărirea materialelor informative. Controlul activității desfășurate în cadrul centrelor se exercită de către ANPC. În perioada 2015-2018 au funcționat centre de consultanță și informare a consumatorilor în 4 dintre asociațiile de consumatori legal constituite în România.( vezi Sinteza Raport de audit a activității privind protecția consumatorilor a Curții de Conturi a României, perioada 2015-2018, https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2020/12/Curtea-de-conturi-raport-ANPC-Sinteza-_20201008.pdf, p.9).

Prin Ordinul ANPC 353/2008 a fost aprobat Regulamentul din 4 noiembrie 2008 de organizare și funcționare a comisiei de evaluare și selectare a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor din cadrul asociațiilor de consumatori care primesc sume de la bugetul de stat.

În Raportul de activitate pe 2021 a ANPC, printre prioritățile instituției, în conformitate cu Programul de Guvernare, se numără stimularea constituirii/funcționării adecvate a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor (vezi https://anpc.ro/wp-content/uploads/2022/06/RAPORT_ANPC_2021.pdf, p.36.) Asociațiile de consumatori din România au inițiat și dezvoltat proiecte privitoare la informarea și consilierea consumatorilor, în mare majoritate desfășurate on line, fie având caracter informativ general privind drepturile consumatorilor, fie caracter special, respectiv informarea asupra diverselor produse și servicii. Aceste activități sunt cu un grad de complexitate redus față de consilierea în materie de îndatorare.

Profesionalizarea și specializarea consilierilor în materie de îndatorare

Aceasta necesită indubitabil profesionalizarea și specializarea consilierilor în materie de îndatorare, dar nu există standarde calitative la nivel național pentru această activitate. De asemenea, este necesară găsirea resurselor pentru finanțarea pe durată de timp extinsă a activității de consiliere în materie de îndatorare, deoarece este o activitate care necesită continuitate în relația cu consumatorii. Deci înființarea/ organizarea/ dezvoltarea centrelor care ar desfășura activitate de consiliere în materie de îndatorare rămâne o opțiune pentru consilierea consumatorilor, dar surse de finanțare a activităților în cadrul asociațiilor de consumatori nu au fost identificate. În lipsa unor proiecte concrete, prin intermediul cărora asociațiile să obțină (re)sursele de finanțare, acestea nu au capabilitatea financiară de a susține prestarea de servicii de consiliere gratuită și independentă în materie de îndatorare de nivel profesional si susțin doar diverse campanii de informare online a consumatorilor privitoare la creditare. Cu toate acestea, nevoia de consiliere este resimțită acut în România de către consumatorii aflați în stare de (supra)îndatorare, deoarece a fost și este generată de anumite deficiențe de facto sau de jure, decurgând din contractele de credit, acestea constituind una dintre principalele surse ale îndatorării.

Această vulnerabilitate financiară a consumatorilor provine din:

• ulterior suspendarea plății acestora, pe durata pandemiei sau ca urmare a creșterii/ schimbării indicilor ROBOR și IRCC ;
• imposibilitatea de rambursare a ratelor ca urmare a contractării unui credit în monedă exotică;
• rate și comisioane cuprinse în contractele de credit și calculate în temeiul unor clauze abuzive privitoare la dobânzi și comisioane sau majorate prin practici comerciale incorecte ale băncilor în relația cu consumatorii;
• dobânzi ridicate ca urmare a apelului la creditarea non-bancară, în condițiile în care creditarea bancară nu era accesibilă consumatorilor;
• practici incorecte și oneroase în cadrul cesiunii și recuperării de creanțe;
• consecințele insuccesului în activitatea de antreprenoriat asupra patrimoniului persoanei fizice;
• consecințele pentru codebitor și garant ale nerambursării creditului de către debitorul principal;
• vulnerabilități datorate vârstei, stării de sănătate, adicțiilor, migrației.

Consumatorii izolați sau grupuri de consumatori aflați în situație de vulnerabilitate financiară decurgând din carențele mai sus indicate au apelat illo tempore la diverse mijloace cum ar fi acționarea în justiție a furnizorului de servicii bancare / non-bancare, a recuperatorului de creanțe, sesizarea ANPC, reeșalonarea/ refinanțarea creditului, etc, ca  eventuale soluții paliative. Aceste mijloace nu pot suplini nevoia efectivă de consiliere specializată în materie de îndatorare, care se resimte în România atât pentru consumatorii care au contractat un credit și se pot afla într-una dintre situațiile enumerate mai sus, cât și pentru cei care nu au acționat în niciun fel, în condițiile în care starea de (supra)îndatorare a acestora este instalată.

Nevoia de consiliere în materie de îndatorare

Pentru consumatorii care intenționează să contracteze un (nou) credit, în general persoanele tinere, nevoia de consiliere în materie de îndatorare se întemeiază pe finalități de prevenire a (supra)îndatorării, urmărindu-se consilierea pe toată durata ciclului de viață a creditului, începând cu momentul prealabil acordării acestuia, pentru luarea unei decizii de creditare în cunoștință de cauză asupra riscului și consecințelor nerambursării creditului.

Este evident că lacuna legislativă existentă la nivel național, constând în lipsa reglementării exprese a consilierii în materie de îndatorare, este necesar să fie complinită printr-o propunere de lege ferenda, ca o măsură de protecție a consumatorilor, cu relevanță asupra nivelului de trai și a calității vieții populației.

Susținem aceasta cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere economic, Banca Națională a României a constatat următoarele:

• accelerarea ratei inflației, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacității de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite.
• gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 la sută, comparativ cu 15 la sută media UE-27), cât și una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice și tutunului (5,5 la sută). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporție mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic. (vezi BNR Raport asupra stabilității financiare iunie 2022, p.40, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=19966).

Consilierea în materie de îndatorare este cu atât mai necesară cu cât, în acord cu Eurostat, 34,5% dintre români se află la limita sărăciei sau excluziunii sociale, fiind cel mai ridicat procent la nivelul UE. (vezi https://www.caleaeuropeana.ro/eurostat-345-dintre-romani-se-afla-la-limita-saraciei-sau-excluziunii-sociale-fiind-cel-mai-ridicat-procent-la-nivelul-ue/)