Consiliere pentru datorii

Situația actuală a consilierii consumatorilor în materie de îndatorare în România

Analizând situația consilierii în materie de îndatorare la nivel național se constată că nu este expres reglementată. Astfel, conform prevederilor art. 38 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21 din 1992 cu modificările ulterioare (OUG 12/1992), asociațiile de consumatori se pot constitui în sfera privată ca ONG -uri. Acestea au ca unic scop apărarea drepturilor și intereselor legitime ale membrilor lor sau ale consumatorilor, în general. Asociațiile de consumatori au dreptul de a fi sprijinite logistic de către organismele administrației publice centrale și locale, în vederea atingerii obiectivelor lor, precum și de a primi sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale.

Este reglementat, de asemenea, dreptul asociațiilor de consumatori de a desfășura activități gratuite în folosul consumatorilor, activități ce constau în informații, recomandări și consultanță privind problemele legate de achiziționarea unui produs sau serviciu.

În această categorie de activități se poate include și activitatea de consiliere în materie de îndatorare.

Activitățile de consiliere a consumatorilor în materie de îndatorare se pot desfășura prin înființarea centrelor de consultanță și informare a consumatorilor, în structura organizatorică a asociațiilor de consumatori. Centrele pot desfășura proiecte concrete care să fie finanțate din resurse de la bugetul de stat, prin intermediul Autorității Naționale de Protecție a Consumatorilor (ANPC), sau de la bugetele locale, prin consiliile locale/ județene. Finanțarea activității centrelor poate viza următoarele: salarizarea sau, după caz, remunerarea personalului utilizat în centrele de consultanță și informare a consumatorilor, care se va face în funcție de timpul efectiv lucrat; cheltuieli materiale efectuate pentru întreținerea sediului și a dotărilor aferente; cheltuieli curente și cele ocazionate de tipărirea materialelor informative. Controlul activității desfășurate în cadrul centrelor se exercită de către ANPC. În perioada 2015-2018 au funcționat centre de consultanță și informare a consumatorilor în 4 dintre asociațiile de consumatori legal constituite în România.( vezi Sinteza Raport de audit a activității privind protecția consumatorilor a Curții de Conturi a României, perioada 2015-2018, https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2020/12/Curtea-de-conturi-raport-ANPC-Sinteza-_20201008.pdf, p.9).

Prin Ordinul ANPC 353/2008 a fost aprobat Regulamentul din 4 noiembrie 2008 de organizare și funcționare a comisiei de evaluare și selectare a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor din cadrul asociațiilor de consumatori care primesc sume de la bugetul de stat.

În Raportul de activitate pe 2021 a ANPC, printre prioritățile instituției, în conformitate cu Programul de Guvernare, se numără stimularea constituirii/funcționării adecvate a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor (vezi https://anpc.ro/wp-content/uploads/2022/06/RAPORT_ANPC_2021.pdf, p.36.)

Asociațiile de consumatori din România au inițiat și dezvoltat proiecte privitoare la informarea și consilierea consumatorilor, în mare majoritate desfășurate on line, fie având caracter informativ general privind drepturile consumatorilor, fie caracter special, respectiv informarea asupra diverselor produse și servicii.

Aceste activități sunt cu un grad de complexitate redus față de consilierea în materie de îndatorare. Aceasta necesită indubitabil profesionalizarea și specializarea consilierilor în materie de îndatorare, dar nu există standarde calitative la nivel național pentru această activitate. De asemenea, este necesară găsirea resurselor pentru finanțarea pe durată de timp extinsă a activității de consiliere în materie de îndatorare, deoarece este o activitate care necesită continuitate în relația cu consumatorii. Deci înființarea/ organizarea/ dezvoltarea centrelor care ar desfășura activitate de consiliere în materie de îndatorare rămâne o opțiune pentru consilierea consumatorilor, dar surse de finanțare a activităților în cadrul asociațiilor de consumatori nu au fost identificate.

În lipsa unor proiecte concrete, prin intermediul cărora asociațiile să obțină (re)sursele de finanțare, acestea nu au capabilitatea financiară de a susține prestarea de servicii de consiliere gratuită și independentă în materie de îndatorare de nivel profesional si susțin doar diverse campanii de informare online a consumatorilor privitoare la creditare.

Cu toate acestea, nevoia de consiliere este resimțită acut în România de către consumatorii aflați în stare de (supra)îndatorare, deoarece a fost și este generată de anumite deficiențe de facto sau de jure, decurgând din contractele de credit, acestea constituind una dintre principalele surse ale îndatorării. Această vulnerabilitate financiară a consumatorilor provine din:

• ulterior suspendarea plății acestora, pe durata pandemiei sau ca urmare a creșterii/ schimbării indicilor ROBOR și IRCC ;
• imposibilitatea de rambursare a ratelor ca urmare a contractării unui credit în monedă exotică;
• rate și comisioane cuprinse în contractele de credit și calculate în temeiul unor clauze abuzive privitoare la dobânzi și comisioane sau majorate prin practici comerciale incorecte ale băncilor în relația cu consumatorii;
• dobânzi ridicate ca urmare a apelului la creditarea non-bancară, în condițiile în care creditarea bancară nu era accesibilă consumatorilor;
• practici incorecte și oneroase în cadrul cesiunii și recuperării de creanțe;
• consecințele insuccesului în activitatea de antreprenoriat asupra patrimoniului persoanei fizice;
• consecințele pentru codebitor și garant ale nerambursării creditului de către debitorul principal;
• vulnerabilități datorate vârstei, stării de sănătate, adicțiilor, migrației.

Consumatorii izolați sau grupuri de consumatori aflați în situație de vulnerabilitate financiară decurgând din carențele mai sus indicate au apelat illo tempore la diverse mijloace cum ar fi acționarea în justiție a furnizorului de servicii bancare / non-bancare, a recuperatorului de creanțe, sesizarea ANPC, reeșalonarea/ refinanțarea creditului, etc, ca  eventuale soluții paliative. Aceste mijloace nu pot suplini nevoia efectivă de consiliere specializată în materie de îndatorare, care se resimte în România atât pentru consumatorii care au contractat un credit și se pot afla într-una dintre situațiile enumerate mai sus, cât și pentru cei care nu au acționat în niciun fel, în condițiile în care starea de (supra)îndatorare a acestora este instalată.

Pentru consumatorii care intenționează să contracteze un (nou) credit, în general persoanele tinere, nevoia de consiliere în materie de îndatorare se întemeiază pe finalități de prevenire a (supra)îndatorării, urmărindu-se consilierea pe toată durata ciclului de viață a creditului, începând cu momentul prealabil acordării acestuia, pentru luarea unei decizii de creditare în cunoștință de cauză asupra riscului și consecințelor nerambursării creditului.

Este evident că lacuna legislativă existentă la nivel național, constând în lipsa reglementării exprese a consilierii în materie de îndatorare, este necesar să fie complinită printr-o propunere de lege ferenda, ca o măsură de protecție a consumatorilor, cu relevanță asupra nivelului de trai și a calității vieții populației.

Susținem aceasta cu atât mai mult cu cât, din punct de vedere economic, Banca Națională a României a constatat următoarele:

• accelerarea ratei inflației, în special pe segmentul mărfurilor alimentare, va duce la diminuarea puterii de cumpărare a populației și a veniturilor disponibile, punând presiune asupra capacității de a acoperi serviciul datoriei pentru persoanele care au contractat credite.
• gospodăriile din România au cea mai ridicată pondere a cheltuielilor cu alimente și băuturi nealcoolice din Uniunea Europeană (25,2 la sută, comparativ cu 15 la sută media UE-27), cât și una dintre cele mai ridicate ponderi alocate băuturilor alcoolice și tutunului (5,5 la sută). Suplimentar, persoanele cu venituri mai mici alocă o proporție mai ridicată din cheltuieli către nevoile de bază; astfel, acestea vor fi afectate mai puternic. (vezi BNR Raport asupra stabilității financiare iunie 2022, p.40, https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=19966).

Mai mult, consilierea în materie de îndatorare este cu atât mai necesară cu cât, în acord cu Eurostat, 34,5% dintre români se află la limita sărăciei sau excluziunii sociale, fiind cel mai ridicat procent la nivelul UE. (vezi https://www.caleaeuropeana.ro/eurostat-345-dintre-romani-se-afla-la-limita-saraciei-sau-excluziunii-sociale-fiind-cel-mai-ridicat-procent-la-nivelul-ue/)

Obiective pentru dezvoltarea consilierii

Autoritățile, instituţiile publice, instituțiile descentralizate și deconcentrate, autoritățile publice centrale si locale, ONG-urile specializate în domeniul protecției persoanelor în materia serviciilor financiare, ONG-urile având ca obiectiv protecția diferitelor categorii de persoane, organizațiile internaționale

în vederea prevenirii(supra)îndatorării și promovării consilierii independente și gratuite a persoanelor vulnerabile, au următoarele obiective generale:

• identificarea, planificarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea intervenției  pentru incluziunea socială și îmbunătățirea situației financiare a persoanelor vulnerabile;
• promovarea pachetelor de intervenții integrate pentru a se asigura că autoritățile, în special, dar nu numai cele din domeniul protecției consumatorilor și asistenței sociale, la nivel central și local, cât și autoritățile administrației publice centrale și locale,  în parteneriat cu ONG-urile specializate, iau în considerare situația, nevoile persoanelor vulnerabile financiar și adoptă măsuri comune pentru prevenirea acesteia;
• promovarea la nivel național a exemplelor de bune practici care asigură restabilirea echilibrului financiar, incluziunea socială și bunăstarea persoanelor vulnerabile din sistemul de asistență socială;
• asigurarea de asistență pentru identificarea și cartografierea grupurilor vulnerabile  din sfera tuturor autorităților  centrale și locale şi pentru implementarea mecanismelor necesare pentru a  dezvolta și a facilita accesul acestor persone la serviciile de consiliere în materie de îndatorare și sprijin în vederea prevenirii stării de îndatorare pe termen  scurt, mediu și lung;
• sprijinirea activităților oricăror categorii de autorități centrale și locale, pentru a asigura conducerea și coordonarea la nivel județean cu toți partenerii disponibili în vederea îmbunătățirii accesului la servicii  de consiliere în materie de îndatorare pentru grupurile ţintă vulnerabile, având ca scop depăşirea situaţiei de (supra)îndatorare, precum și pentru incluziunea socială și bunăstare;
• identificarea în cadrul autorităților locale a posibilităților de dezvoltare a activităților de prevenție a stării de îndatorare, precum și a consilierii în materie de îndatorare pentru acele persoane pentru care  s-a instalat îndatorarea excesivă;
• oferirea de sprijin financiar și logistic pe baza mecanismului acordurilor instituționale destinate canalizării resurselor către entitățile furnizoare de servicii de consiliere pentru acoperirea costurilor de resurse umane, mijloace logstice, echipamente și instruire;
• menţinerea legăturilor și asigurarea colaborării între autoritățile/ instituţiile publice, instituțiile descentralizate și deconcentrate, autoritățile publice locale si centrale, ONG-uri, organizațiile internaționale în vederea maximizării relevante și coerente a gestionării activităţii de consiliere în materie de datorii a persoanelor vulnerabile aflate în evidenţele instituțiilor publice;
• monitorizarea și promovarea activităților și a rezultatelor obținute în ceea ce privește gestionarea fondurilor puse la dispoziţie pentru desfăşurarea activităţii de consiliere în materie de îndatorare;
• facilitarea comunicării și informarea entităților implicate cu privire la progresul situației; 
• menţinerea legăturii și asigurarea colaborării între autoritățile guvernamentale, instituțiile descentralizate și deconcentrate, autoritățile publice centrale si locale, ONG-uri, organizațiile internaționale în vederea maximizării relevante și coerente a gestionării situațiilor de supraîndatorare;
• oferirea de spațiu și suport logistic pentru întâlnirile organizate între partenerii implicați și consultanți sau colaboratori în vederea realizării obiectivelor urmărite;
• cooperarea în vederea derulării la nivel național a proiectelor europene destinate educării și informării populației în materia educației financiare;
• orice alte acțiuni sau activități – pe termen scurt, mediu sau lung – pe care oricare din entitățile implicate le va considera oportune;
• oferirea de acces la date publice/statistice în legătură cu situațiile critice pentru a putea planifica și sprijini în comun intervenții în ceea ce priveşte serviciile de consiliere pentru persoane vulnerabile;
• identificarea nevoilor comunităţilor locale  şi oferirea de sprijin pentru soluţionarea problemelor sociale/particulare care privesc familiie/persoanele vulnerabile (supra)îndatorate;
• oferirea de sprijin pentru medierea conflictelor intrafamiliale, contribuirea la realizarea programelor de sprijin a familiei/persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiei de (supra)îndatorare;
• oferirea unui set minim de protecție, furnizarea de servicii sociale și mecanisme  prin care se urmărește să se îmbunătățească accesibilitatea, continuitatea și standardizarea serviciilor furnizate  în materia consilierii în domeniul îndatorării persoanelor vulnerabile;
• identificarea nevoilor concrete în materie de competențe și abilități profesionale necesare pentru personalul implicat în domeniul consilierii independente și gratuite în materie de (supra)îndatorare;
• identificarea soluțiilor pe termen scurt pentru a remedia nevoile imediate vizând competența profesională a personalului care oferă consiliere independentă și gratuită în materie de (supra)îndatorare;
• organizarea de  întâlniri fizice sau în spațiul virtual, inclusiv, însă fără a se limita la webinarii, conferințe, seminarii, ateliere, sesiuni de lucru, ședințe și discuții informale;
• cooperarea pentru stabilirea unor proceduri de lucru şi/sau a unor linii de studiu orientate spre formarea profesională a unor specialiști cu diverse competențe, pregătiți să abordeze și să soluționeze toate aspectele asociate activităților de consiliere independentă și gratuită în materie de (supra)îndatorare a persoanelor vulnerabile;
• acțiuni orientate spre formarea unei categorii profesionale de specialiști  calificați în domeniul prevenirii (supra)îndatorării și consilierii independente și gratuite în materie de (supra)îndatorare în cadrul tuturor entităților implicate.

Cuvinte cheie: consiliere, îndatorare, consumatori de servicii financiare, educație financiară, prevenirea (supra)îndatorării

Consilierea în materie de îndatorare este o soluție complexă care răspunde în primul rând nevoilor consumatorilor de servicii financiare, însă, după cum au arătat multiple consultări cu părțile interesate, ea este de natură a servi intereselor tuturor, astfel de servicii asigurând protecția consumatorilor, dar, în același timp, permițându-le și creditorilor să își recupereze datoriile în mod eficace.

La nivelul Uniunii Europene, actualizarea legislației vizând consilierea în materie de îndatorare vizează următoarele puncte-cheie:

– obligația statelor membre de a promova educația în domeniul financiar;

– obligația statelor membre de a adopta măsuri pentru a încuraja creditorii să exercite indulgență rezonabilă;

– sporirea disponibilității serviciilor de consiliere în materie de îndatorare.

Consilierea gratuită și independentă în materie de îndatorare este evaluată ca având un impact pozitiv asupra societății, atât din punct de vedere social, cât și economic:

– măsurile de prevenire și gestionare a (supra)îndatorării sunt de natură a îmbunătăți incluziunea socială.

– investițiile în servicii de consiliere în materie de îndatorare au un randament excelent, în condițiile în care pentru fiecare 1 EUR cheltuit pentru consiliere în materie de îndatorare se preconizează beneficii echivalente cuprinse între 1,4 și 5,3 EUR, în principal prin evitarea costurilor pentru societate pe care le implică (supra)îndatorarea.

Obiectivul serviciilor de consiliere în materie de îndatorare este de a-i ajuta pe consumatorii care se confruntă cu probleme financiare și de a le oferi îndrumarea necesară pentru a reuși să își ramburseze, pe cât posibil, datoriile restante, menținându-și în același timp un nivel de trai decent și demnitatea.

În concret, prin intermediul consilierii gratuite și independente în materie de îndatorare, consumatorii care se confruntă cu dificultăți în a-și respecta angajamentele financiare vor beneficia de ajutor specializat în ceea ce privește administrarea propriilor datorii.

Este un deziderat al Uniunii Europene, ca statele membre să se asigure, că pun la dispoziția consumatorilor servicii de consiliere în materie de îndatorare, constând din asistența personalizată de natură tehnică, juridică sau psihologică acordată de către operatori profesioniști independenți consumatorilor care se confruntă sau s-ar putea confrunta cu dificultăți în ceea ce privește respectarea angajamentelor lor financiare. Totodată, este esențial ca acest tip de consiliere în materie de îndatorare să fie încredințat operatorilor profesioniști independenți, care nu sunt creditori, intermediari de credit, sau furnizori de servicii de creditare.

În rezumat, consilierea în materie de îndatorare îndeplinește următoarele roluri:

– le oferă consumatorilor ajutor specializat în administrarea datoriilor;

– vine în ajutorul consumatorilor care se confruntă cu probleme financiare;

– îndrumă consumatorii în găsirea unor soluții pentru rambursarea, în măsura posibilului, a datoriilor restante;

– sprijină consumatorii aflați într-o situație de dificultate sau vulnerabilitate în sensul menținerii demnității și a unui nivel de trai decent.

Sursă: https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/plmrep/AUTRES_INSTITUTIONS/COMM/COM/2022/04-20/COM_COM20210347_RO.pdf