Cuvinte cheie: ANPC, practici de creditare, sancțiuni, metoda de calcul a ratelor lunare, rambursarea creditului, transparență
Într-un comunicat de presă din data de 16 mai 2023, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, numită în continuare ANPC, a anunțat că a investigat practicile de creditare a 11 bănci din România, constatând că acestea sunt incorecte și înșelătoare.[1] Ulterior, într-un nou comunicat de presă din data de 25 mai, ANPC a identificat alte 8 bănci care adoptau același tip de practici îndoielnice.[2]
Practicile comerciale potențial înșelătoare identificate de către ANPC în cursul acestor anchete țin de metoda de calculare a ratelor lunare la stabilirea graficului de rambursare: în primii câțiva ani, ratele lunare constau în principal din dobândă, prin urmare doar o parte mică din principalul creditului este rambursată în intervalul respectiv. Concret, timp de câțiva ani de la încheierea contractului de creditare, 75% din rata lunară plătită de către debitor acoperă dobânda și doar 25% reprezintă partea rambursată din suma totală împrumutată. Nefiind informați în privința acestei formule de calcul, consumatorii ajunși în dificultate constată că, după ce au plătit sute de rate lunare, suma de rambursat reprezentând principalul din creditul contractat este în continuare considerabilă. Împrumutul devine astfel o povară, ceea ce duce în cele din urmă la instalarea unei situații de (supra)îndatorare.
ANPC le-a solicitat băncilor să utilizeze o metodă de calcul mai echitabilă la stabilirea ratelor lunare și să fie transparente în a comunica debitorilor costul real al împrumuturilor acordate. Totodată, a sancționat băncile în cadrul cărora a constatat posibile practici comerciale neloiale cu amenzi în sumă totală de 550.000 de lei, în cazul celor 11 bănci investigate inițial, respectiv 400.000 de lei în cazul celorlalte 8. Mai mult, pentru a restabili echilibrul în relația contractuală dintre bănci și consumatori, ANPC a propus băncilor să elaboreze noi grafice de rambursare, care să reflecte practici corecte privitoare la graficul de rambursare. Graficele de rambursare regândite după principii echitabile, prin care suma împrumutată să fie rambursată în rate egale pe toată durata contractului de creditare, ar trebui emise atât pentru contractele de creditare care sunt deja în derulare cât și pentru cele care vor fi încheiate în viitor.
Mai mult, în procesul verbal de sancționare întocmit cu ocazia acestor constatări, ANPC a dispus prin ordin şi încetarea practicilor comerciale presupus înșelătoare, solicitând băncilor verificate să stopeze practicile incorecte utilizate la acest moment.
Ca răspuns, băncile au arătat că practicile lor sunt aliniate reglementărilor europene în vigoare. Asociația Română a Băncilor, numită în continuare ARB, a indicat că susține acest punct de vedere. ARB-ul și băncile care au făcut obiectul acestor verificări și-au unit vocile pentru a susține că plata cu prioritate a dobânzii, în defavoarea rambursării principalului, reflectă în mod corect „costul împrumutării” suportat de către consumator și că aceasta este o practică consacrată în materie bancară. Ținând seama de acest aspect, mai multe dintre băncile sancționate și-au anunțat deja intenția de a contesta în instanță decizia ANPC.
Însă ANPC nu este singura autoritate a statului care a exprimat îngrijorare referitor la practicile de creditare ale băncilor. În urma unei notificări din partea ANPC, Consiliul Concurenței a deschis propria anchetă, cu scopul de a determina dacă băncile nu au încheiat înțelegeri secrete pentru a stabili rate ale dobânzilor sau practici comerciale pe care să le adopte la unison, ceea ce ar contraveni principiilor concurenței libere și corecte.[3] Pe durata desfășurării anchetei Consiliul Concurenței se abține de la orice alte declarații. Este de reținut, totuși, că principiul concurenței libere și corecte este în sine gândit în avantajul consumatorilor, ceea ce face ca practicile contrare acestui principiu să fie în mod inevitabil defavorabile pentru consumatori, inclusiv pentru consumatorii de servicii bancare.
Din punct de vedere financiar, băncile în mare măsură desfăşoară servicii de creditare, ratele mai mari ale dobânzilor atrăgând profituri corespunzătoare. Pe de altă parte, rate mai mari ale dobânzilor înseamnă și o povară mai grea pentru debitori. În plus, numărul creditelor contractate este în creștere, iar în ultimul trimestru al anului 2021 nivelul îndatorării globale în România – care cuprinde atât persoane fizice cât și persoane juridice – a crescut cu 8,5% față de 2020, tendință care nu dă semne de regres.[4] În faţa creditării extinse a băncilor consumatorii care nu sunt suficient de bine pregătiți să înțeleagă angajamentul financiar asumat și ajung uneori în situații dramatice, căzând victimă unor practici din cele sancţionate de către ANPC, pe care le etichetează drept „lăcomie”.[5] Inflația galopantă este unul dintre principalii factori care duce la instalarea (supra)îndatorării, în concret, datorită inflației, până la jumătatea lunii august 2022 s-a constatat că anumiți consumatori care încheiaseră contracte de creditare anterior anului 2019 au ajuns să plătească cu până la 80% mai mult decât în anul precedent doar pentru a-și acoperi ratele lunare la bancă.[6]
La rândul său, ANPC a lansat o adresă de email la care debitorii care au încheiat contracte de credit sunt încurajați să își împărtășească propriile experiențe în relație cu băncile, incluzând detalii privind eventuale practici care ar putea fi considerate incorecte sau înșelătoare. Sute de email-uri au fost deja expediate pe această adresă, majoritatea clienților denunțând dobânzi exagerat de mari și împrumuturi care au devenit prea împovărătoare pentru a putea fi duse pe termen lung. Aceste aspecte se regăsesc de altfel și în cele mai recente statistici: nu doar că românilor le este foarte greu să economisească sau să pună bani deoparte – 66,5% dintre respondenți afirmând că nu reușesc să facă niciun fel de economii[7] – dar mulți dintre ei se află sub povara tot mai grea a împrumuturilor bancare; conform unui studiu KRUK, aproximativ jumătate dintre români trăiesc cu datorii, dar 77% dintre ei nu simt presiunea morală de a-și plăti datoriile la scadență, ceea ce probabil reflectă lipsa de educație financiară a oamenilor și proasta înțelegere a procesului de creditare.[8]
Ori exact această lipsă a educației financiare și lipsa de educare cu privire la procesul de creditare sunt aspectele care le permit băncilor să își inducă clienții în eroare în privința practicilor de creditare și a metodelor de calcul a ratelor lunare. Acesta este principalul motiv pentru care ANPC își propune să protejeze consumatorii prin identificarea și denunțarea acestui gen de practici și prin eforturi de a educa și informa consumatorii astfel încât aceștia să poată evita astfel de probleme pe viitor. Însă în ceea ce privește educarea consumatorilor, un rol la fel de important ar putea fi jucat de consilierea gratuită și independentă în materie de îndatorare, care în România se află abia la început de drum.
La data publicării prezentului material, mai multe bănci au solicitat în instanță și au obținut suspendarea sancțiunilor ANPC până la judecarea pe fond a cauzei.
[1] https://anpc.ro/anpc-sanctioneaza-11-banci-din-romania/, accesat la 11.10.2023;
[2] https://anpc.ro/anpc-sanctioneaza-alte-8-banci-din-romania/, accesat la 11.10.2023;
[3] https://www.bursa.ro/chiritoiu-investigatia-consiliului-concurentei-cu-privire-la-sistemul-bancar-poate-fi-extinsa-cu-aspectele-sesizate-de-anpc-64768948 accesat la 11.10.2023;
[4] https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/romanii-si-firmele-au-inceput-sa-se-indatoreze-tot-mai-mult-datoria-20465213 accesat la 11.10.2023;
[5] https://tribunaconsumatorilor.ro/practicile-comerciale-inselatoare-cost-sau-metoda-de-calcul-si-sau-lacomia-nasc-drame/ accesat la 11.10.2023;
[6] https://www.bursa.ro/romanii-imprumutati-in-lei-ingenuncheati-sub-povara-creditelor-00162740, accesat la 12.10.2023;
[7] https://www.cec.ro/presa/665-dintre-romani-nu-au-reusit-sa-economiseasca, accesat la 12.10.2023;
[8] http://m.stiri.tvr.ro/jumatate-dintre-romani-au-datorii-iar-trei-sferturi-nu-simt-presiunea-morala-sa-le-plateasca-la-timp_894833.html, accesat la 12.10.2023;
