DESCHIDEREA, DERULAREA ȘI EFECTELE PROCEDURII

INSOLVENȚEI PERSOANEI FIZICE

Cuvinte cheie: insolventa persoanei fizice, plan de rambursare a datoriilor, lichidare de active, descărcare de datorii

  • Conceptul de insolventa a persoanei fizice

În sistemul de drept roman insolventa  profesioniștilor este reglementata de Legea 85 din 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, modificată și completată iar insolventa persoanei fizice este reglementata de Legea nr.151 din 2015, modificată și completată. Reglementarea  insolventei persoanei fizice, este inedita in spațiul reglementar național si pana la adoptare a avut atât susținători mai mult sau mai puțin fervenți, cat si  opozanți.

Parcursul reglementar al Legii 151/2016 a insolventei persoanei fizice a fost cu certitudine unul sinuos. In acord cu prevederile art.93, teza întâi al Legii 151/ /2016, aceasta urma sa intre în vigoare in termen de  6 luni de la data publicării în Monitorul  Oficial, respectiv la  la 26 decembrie 2015, iar in acord cu prevederile art.93, teza a doua, este exceptat de la aceasta prorogare art. 92 din lege, privitor la constituirea comisiilor de insolventa, care urma sa  intre în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul  Oficial.

Prin Ordonanța Guvernului României nr. 61 din 2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, termenul inital de intrare în vigoare a legii, prevăzut la art. 93 teza întâi si anume 26 decembrie 2015 a fost  prorogat până la data de 31 decembrie 2016.

Rațiunile legiuitorului pentru aceasta a doua prorogare a termenului de intrare in vigoare a Legii 151/2015 se regasesc in preambului actului normativ si anume: complexitatea domeniului reglementat prin Legea 151/2015; termenele foarte scurte şi insuficiente pentru elaborarea normelor de aplicare a legii şi pentru înfiinţarea comisiilor de insolvenţă la nivel central şi teritorial; impactul financiar asupra bugetului de stat şi, pe de altă parte, imposibilitatea de a asigura funcţionarea comisiilor de insolvenţă cu resursele financiare şi umane existente, imposibilitatea materială a înfiinţării imediate a unor structuri prevăzute în Legea 151/2015 ;necesitatea  înfiinţarii celor 42 de comisii de insolvenţă la nivel teritorial, precum şi o comisie de insolvenţă la nivel central, fiind necesar să se creeze o nouă structură pentru care trebuie alocate resurse, pentru a putea funcţiona; s-a constata ca pentru a se constitui un sistem care să funcționeze la  nivel național, care să asigure corectitudinea şi transparenţa, nu este fezabila data de 26 decembrie 2015, iar unele aspecte vor nesecita a fi reglementate ulterior adoptării Legii 151/2015. Intrarea în vigoare a Legii 151/2015 este condiţionată de existenta structurilor care să asigure cadrul indispensabil pentru desfășurarea procedurii insolvenței, iar, neprorogarea termenului de intrare în vigoare ar genera disfuncționalități importante în activitatea de înfăptuire a justiției, prin raportare la procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active, cu consecințe grave pe planul respectării exigențelor dreptului de acces la justiție şi de derulare a procesului în termen rezonabil.

In acord cu prevederile cadrului legislativ cuprins in OUG 61/2015, Legea 151/2015  ar fi urmat sa  intre in vigoare la data de  31 decembrie 2016,  dar aplicarea actului a fost amânată pentru 1 august 2017 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016.

Scopul legii este instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situatiei financiare a debitorului persoana fizica, de buna-credinta, acoperirea intr-o masura cat mai mare a pasivului acestuia si descarcarea de datorii in conditiile expres prevazute in continutul sau. Doctrina (D.Detesan, « Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al suprandatorarii consumatorului, Ed Hamangiu, București, 2015) retine ca, procedura insolventei se dorește a fi, in contextul economic actual, un remediu, si nu o sancțiune,  cum a fost văzut falimentul personal de-a lungul timpului. Sub aspect economic, constatam ca, scopul reglementarii trimite la doua componente, una  cu valente economice, care la rândul sau se subdivide in redresarea financiara, acoperirea pasivului si descărcarea de datorii si una cu valente juridice – conceptul de buna credința a persoanei fizice căreia i se aplica aceste  reglementari.

  • Domeniul de aplicare al legii

Domeniul de aplicare al Legii 151/2015 este determinat prin raportare expresa la următoarele criterii cumulative (vezi  art.4):

  • locul principal va fi ocupat de criteriul naturii obligațiilor  persoanei  fizice care au atras starea de insolventa, in sensul ca, acestea sa  nu  fi rezultat din exploatarea unei întreprinderi.
  • domiciliul, reședința sau reședința obișnuită a persoanei fizice, care de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii este  in România. Se apreciază ca, debitorul are reședința obișnuită în România, dacă locuiește în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalitățile legale de înregistrare, dacă are bunuri şi/sau realizează venituri în România. Pentru explicitarea prevederii perioadei de cel puțin 6 luni  in care debitorul trebuia sa fi avut domiciliul in Romania pentru a beneficia de prevederile Legii 151/2015, doctrina (Detesan, « Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al supraidatorării consumatorului, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2015, p.76) trimite la parag.31 din expunere de motive a Regulamentului UE 2015/646 a Parlamentului European si al Consiliului  din 20 mai 2015 privind procedurile de insolventa, perioada fiind considerata necesara pentru a evita «turismul judiciar ».
  • persoana fizica sa se afle in stare de  insolventa, respectiv  patrimoniul acestuia sa se se caracterizeze prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente.

In stabilirea stării de insolventa a persoanei fizice, legiuitorul instituie, prin prevederile art.4, alin.1, lit.b, inca un criteriu, denumit de către doctrina (D.Detesan, « Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al supraîndatorării consumatorului, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2015 p.81-82, 86-87) «criteriul insolvabilității» sau al «stării de suprandatorare instalata si structurata» si care  «persista in timp», instituit după cum se retine in doctrina anticitate, suplimentar  fata de prevederile Legea 85/ 2016.

Acest criteriu se concretizează, in aplicarea Legii 151/2015, doar pentru debitorii la care nu există o probabilitate  rezonabilă  de a redeveni capabil să-şi execute obligațiile, astfel cum au fost contractate, într-o perioadă de maxim 12 luni, concomitent cu menținerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le  are în întreținere. In aplicarea acestui criteriu se ia in  considerarea cuantumului total al obligațiilor raportat la veniturile realizate sau prognozat a fi realizate fată de nivelul de pregătire profesională şi expertiză, precum şi la bunurile urmăribile deținute de acesta.

Criteriile generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil, din 15.09.2022, se regăsesc pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau accesând linkul https://anpc.ro/wp-content/uploads/2022/10/Criterii-generale-pentru-stabilirea-nivelului-de-trai-rezonabil-din-15.09.2022.pdf

  • cuantumul total al obligațiilor scadente este cel puțin egal cu valoarea-prag, care reprezintă in acord cu art.3, pct.24 in reglementarea Legii 151/2015 cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active.

Doctrina (D.Detesan, «Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al suprandatorarii consumatorului, Ed Hamangiu, București, 2015) analizează si de aceasta data comparativ in reglementarea data de Legea 151/2015 si in cea data de Legea 85/2014 întinderea valorii-prag, sesizând  următoarea distincție: in cadrul primei reglementari, cuantumul  valorii-prag este de   15 salarii minime pe economie pentru aplicabilitatea procedurii administrativa pe baza de plan de rambursare a datoriilor. In cadrul celei de-a doua reglementari valoarea prag este de  50.000 de ron, deci o diferenţă nesemnificativă. Menționam, totodată ca, pe când in cadrul procedurii insolventei persoanei fizice, valoarea prag include datoriile scadente ale debitorului, care cumulate trebuie sa atingă valoarea prag, in reglementarea data procedurii insolventei profesioniștilor aceasta valoare prag reprezenta cuantumul creanței pentru care se poate formula cererea de deschidere a procedurii fie de către creditor, fie de către debitor.

Excluderile  din domeniul de aplicare a Legii 151/2015 vizează in principal acei debitori fata de care a fost închisă, din motive ce le sunt imputabile, o procedură de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvență prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvență cu mai puțin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenței, precum si acei debitori care, au fost condamnați pentru anumite fapte,  au  fost concediați in anumite condiții din motive ce le sunt  imputabile,  care au determinat sau au înlesnit ajungerea în stare de insolvență, cu intenție sau din culpă gravă( vezi art.4, alin.4 , lit.a – f)

Ghidul procedurii de insolvenţă a persoani fizice poate fi descărcat de pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru protecţia consumatorilor sau accesând https://anpc.ro/documente/insolventa/schema_proceduri_insolventa29012020.pdf

  • Organele care aplică procedura de insolventa a persoanei fizice

Organele care aplică procedura de insolvență sunt, in acord cu prevederile art.7 din Legea 151/2015: comisia de insolvență, administratorul/ lichidatorul, instanțele judecătorești.

Remarcam elementul de noutate la nivel național in peisajul procedurii de insolventa a persoanei fizice, in raport cu insolventa profesioniștilor, acesta fiind constituit de  comisiile de insolventa,  in condițiile in care, procedura insolventei  profesioniștilor  este data exclusiv in competenta instanțelor judecătorești, respectiv a tribunalului. Comisiile de insolventa  sunt competente pentru aplicarea procedurii administrative de insolvență a persoanei fizice pe bază de plan de rambursare a datoriilor.

Instanțele judecătorești competente pentru a aplica procedura judiciara de  insolventa a persoanei fizice prin lichidare de active sunt  judecătoria in prim instanța si tribunalul ca instanța de apel.

  • Comisia de insolventa la nivel central si la nivel teritorial

Comisia de insolventa la nivel central este organul administrativ care monitorizează si coordonează activitatea comisiilor de insolventa la nivel teritorial in derularea procedurilor de insolventa, iar  comisia de insolventa la nivel teritorial  este structura descentralizata in teritoriu a Comisiei de insolventa la nivel central, care se organizează si funcționează la nivelul fiecărui județ si îndeplinește atribuții decizionale, de control si supraveghere in procedura insolventei pe baza de plan de rambursare a datoriilor, atribuții de supraveghere in procedura simplificata de insolventa si atribuții de control si supraveghere in perioada de supraveghere post-procedura judiciara de insolventa prin lichidare de active.( vezi art.3, pct.9 si 10).

Comisia de insolventa la nivel central este alcătuita din cate un reprezentant al fiecăreia dintre următoarele instituții: Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor-ANPC, Ministerul Finanțelor Publice-MFP, Ministerul Justiției-MJ, Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale-MMFPS, Oficiul National al Registrului Comerțului – Direcția Buletinul Procedurilor de Insolventa-ONRC, iar comisia de insolventa la nivel teritorial este alcătuita din reprezentanți ai structurilor deconcentrate in teritoriu a acelorași entități. 

Atât la nivel central cat si la nivel teritorial aparatul tehnic necesar pentru funcționarea activității comisiilor se organizează in cadrul ANPC, iar cheltuielile de organizare si funcționare a comisiei si a aparatului tehnic se asigura de la bugetul de stat, mai exact,  bugetul Ministerului Economiei( vezi art.92, alin.3).  Un prim act subsecvent Legii 151/2015, dar  adoptat in aplicarea acesteia il constituie Hotărârea Guvernului României nr. 11 din 13.01.2016 privind constituirea comisiilor de insolvență la nivel central şi teritorial prevăzute de Legea 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, publicata in Monitorul Oficial nr. 50 din 22.01.2016.

  • Administratorul/lichidatorul

Administratorul procedurii gestionează procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, sub controlul comisiei de insolvență. (vezi art.9)

Lichidatorul administrează procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active, sub controlul instanței judecătorești, şi îndeplinește atribuțiile de supraveghere pentru perioada postprocedură judiciară de insolvență prin lichidare de active, sub controlul comisiei de insolvență. (vezi art.11). Atât  administratorul procedurii  cat si lichidatorul sunt desemnați dintre practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații şi notarii publici înscriși în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanelor fizice, cu mențiunea ca administratorul procedurii este desemnat de către  comisia de insolvență, iar lichidatorul  este desemnat de către instanță. De asemenea, denumirea de administrator al procedurii este diferită, de altfel justificat,  de aceea de administrator judiciar uzitat pentru a desemna practicianul in insolventa abilitat pentru anumite etape ale procedurii insolventei profesioniștilor.

  • Publicarea în buletinul procedurilor de insolventa

Publicarea deciziilor comisiei de insolvență, a hotărârilor instanței de judecată, precum şi a altor acte a căror publicare o prevede  Legea 151/2015, se va realiza cu respectarea legislației în domeniul protecției datelor cu caracter personal in Buletinului procedurilor de insolvență, secțiunea  «Debitori – persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi»  BPI-PF( vezi art.3, pct.1 ).

Prin Ordinul nr. 3338 din 24.08.2016 al Ministerul Justiției privind aprobarea formatului-cadru al secțiunii “Debitori – persoane fizice cu obligații ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi” din cadrul Buletinului procedurilor de insolvență, al formatului-cadru al actelor care se publică în aceasta şi al dovezii privind îndeplinirea procedurii de publicare (numit in continuare Ordinul 3338/2016, publicat in M.Of.nr. 745 din 26.09.2016) a fost aprobat formatul secțiunii BPI-PF si a următoarelor categorii de acte si decizii ale comisiilor de insolvență, notificări, hotărârile instanțelor judecătorești, dovada privind îndeplinirea procedurii de publicare.

  • Categoriile de proceduri de insolventa 

In acord cu reglementarea data  prin   Legea 151/2015 categoriile de proceduri de insolventa  sunt:

a) procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor;

b)procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;

c) procedura simplificata de insolventa.

  • Procedura administrativa pe baza de plan de rambursare a datoriilor

In acord cu pct. 17, al art.3 din Legea 151/2015 procedură de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor este procedura de insolvență, concursuala, colectivă şi egalitară, care se aplică debitorului persoană fizică de bună- credință în vederea redresării situației financiare a acestuia, pentru gestionarea adecvată a veniturilor şi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, printr-un plan de rambursare a datoriilor, urmată de eliberarea de datorii reziduale, în condițiile stabilite de Legea 151/2015.

Procedura se declanșează, in acord cu prevederile art.13, exclusiv la cererea debitorului, prin comisia teritoriala de insolventa, in baza depunerii unei cereri constând intr-un  formular tipizat (acesta se  aprobă prin decizie a președintelui comisiei de insolvență la nivel central si se pune la dispoziția celor interesați cu titlu gratuit, la sediile comisiilor de insolvență, precum şi on-line, pe pagina de internet a comisiei de insolvență la nivel central (vezi art.13, alin.7),  însoțit de o serie de înscrisuri doveditoare ale situației financiare a debitorului.( vezi art.13, alin.6, lit.a-f.).

Formularul este disponibil pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor sau accesând linkul: http://www.anpc.ro/documente/insolventa/Cerere%20insolventa.pdf

Comisia teritoriala de insolventa competenta a soluționa cererea este comisia  în a cărei circumscripție şi-a avut debitorul domiciliul, reședința sau reședința obișnuită cel puțin 6 luni înaintea depunerii cererii. In cadrul procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor comisia de insolvență îndeplinește atribuții decizionale, de control şi supraveghere fiind sprijinită în îndeplinirea acestora de administratorul procedurii.

Cererea va cuprinde date  privitoare la creditori si la creanțele acestora, la acțiunile judiciare si proceduri de executare silita pornite de către creditori , cuantumul  veniturilor, bunurile debitorului creanțele debitorului, litigiile in care este sau a fost parte aflate in relație cu patrimoniul debitorului, cuantumul veniturilor debitorului din munca si a celor asimilate acestora.(pentru toate elementele din cuprinsul cererii vezi art.13, alin.6, lit.a-q).

Condiţiile preliminare depunerii cererii de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii simplificate de insolvenţă pot fi găsite pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru protecţia consumatorilor sau accesând https://anpc.ro/galerie/file/insolventa/Schem___condi__ii_preliminare.pdf

Cu cel puțin 30 de zile înainte de data depunerii cererii, debitorul este obligat sa notifice intenția sa de deschidere a procedurii fiecărui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii. În termen de 30 de zile de la primirea cererii, comisia îşi verifică, din oficiu, competenta teritorială, analizează cererea şi actele depuse în susținerea acesteia şi după ascultarea debitorului şi informarea acestuia cu privire la efectele procedurii, emite in soluționarea cererii o decizie de principiu. Pentru a se admite in principiu  cererea de deschidere a procedurii insolvenței  pe baza de plan de rambursare a datoriilor, comisia va verifica îndeplinirea condițiilor indicate ut supra si, de asemenea, verifica sa nu fie întrunite condițiile care ar atrage de plano inaplicabilitatea procedurii.( vezi art.4, alin.4 , lit.a – f ).

In îndeplinirea  atribuțiilor sale  decizionale, soluțiile pe care le poate pronunța comisia de insolventa sunt inventariate de către doctrina (D.Detesan, «Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al suprandatorarii consumatorului, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2015, p.209.)

Dintre cele acolo enumerate, cele care dau eficacitate procedurii sunt:

“- decizia de admitere in principiu a cererii (prin aceasta decizie se desemnează şi un administrator al procedurii şi se  indică dacă sunt necesare măsuri provizorii)”;

decizie prin care constată că situaţia financiară a debitorului este iremediabil compromisă şi prin care, după obţinerea acordului debitorului, comisia sesizează instanţa pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, în cazul în care debitorul are bunuri şi/sau venituri urmăribile;

decizia  de sesizare a instantei pentru deschiderea procedurii simplificate de insolventa daca debitorul indeplineste conditiile  expres prevazute pentru aceasta.

Primele efecte pe care le declanșează decizia comisiei de insolventa de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii administrative de insolventa  pe baza de plan de rambursare a datoriilor constau in suspendarea provizorie, de drept, a executării silite începute potrivit averii debitorului, scop in care decizia se comunică de îndată executorului judecătoresc. Măsura provizorie a suspendării durează până cel mai târziu la data aprobării planului de către creditori, pana la soluționarea cererii de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Perioada suspendării nu poate depăși 3 luni, dar instanța poate încuviința prelungirea suspendării provizorii, pentru durate de până la 3 luni, dacă în lipsa acestei măsuri situația financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor să nu se poată realiza. (vezi art.21.)Observam ca, aceleași prime efecte vor fi declanșate si in cazul in care s-a respins de către comisia de insolventa cererea de deschidere a procedurii de insolventa a persoanei fizice, debitorul a contestat la instanța, respectiv la judecătorie decizie de respingere, iar judecătoria in soluționarea contestației a admis in principiu cererea de deschidere a procedurii insolventei persoanei fizice. (vezi art.19)

Notificarea creditorilor, publicarea notificării in BPI-PF  si solicitarea unei informării cu privire la  cuantumul si tipul creanței deținute de către creditori in vederea întocmirii tabelului preliminar de creanțe sunt primele masuri ale administratorului procedurii. Administratorului procedurii ii revine, de asemenea, si atribuția de a invita creditorii si debitorul la concilierea  asupra planului de rambursare.

Planul  de rambursare a datoriilor este, in acord cu prevederile art. 3, pct.5 din Legea 151/2015 planul elaborat de debitor împreună cu administratorul procedurii, pe o perioada de 5 ani, dar este posibila prelungirea executării cu cel mult 12 luni, in condițiile expres stabilite in conținutul planului. Planul cuprinde modul de acoperire a creanțelor împotriva averii debitorului, cuantumul plăților şi termenele de plată conform tabelului de creanțe, precum şi orice alte măsuri pentru redresarea financiară a debitorului si  urmărește  gestionarea adecvată a veniturilor şi cheltuielilor în vederea acoperirii într-o măsură cât mai mare a pasivului, urmată de eliberarea de datorii reziduale, pe care le  vom analiza in cele ce urmează. Planul este aprobat  dacă creditorii reprezentând minimum 55% din valoarea totală a creanțelor şi 30% din valoarea creanțelor ce beneficiază de cauze de preferință au votat în favoarea acestuia. Creditorii care au fost notificați, dar nu şi-au exprimat votul, vor fi considerați că au votat pentru aprobarea planului.

Aprobarea planului de către creditori atrage deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, constatare  survenita prin  decizia comisiei de insolventa.(vezi art.29).

Ambele  categorii de decizii ale comisiei de insolvență, atat cea de admitere in principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenței  pe baza de plan de rambursare a datoriilor, cat si cea de  deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare a datoriilor, urmare a aprobării planului de către creditori, pot fi atacate, formulându-se contestație, care se va înregistra la instanța competenta, respectiv la judecătorie, in termen de 7 zile de la comunicare. Decizia din prima categorie poate fi atacata de către creditorii  sau debitor, iar cea din a doua categorie, de către creditorii care au votat împotriva planului. In cazul ambelor decizii, contestația suspenda executarea acestora. Sentința data in soluționarea contestației nu este executorie şi poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare, iar apelul se judecă de tribunal, de urgență şi cu precădere. (vezi art.17 coroborat cu art.30)

Legea 151/2015 cuprinde, totodată, si o procedura de confirmare a planului de către  instanța de judecata, respectiv judecătoria, in anumite condiții expres determinate, la cererea debitorului, daca planul nu a fost aprobat de către creditori. Sentința de confirmare a planului data de către instanța de judecata, respectiv judecătoria, se comunica creditorilor si debitorului și poate fi atacată cu apel, în termen de 7 zile de la comunicare, iar  apelul se judecă de tribunal, de urgență și cu precădere.

Atât aprobarea, cat si confirmarea planului atrag suspendarea, ope legis,  prin efectul legii a anumitor masuri si  termene după cum urmează, – măsurile de executare silită pentru realizarea  creanțelor asupra patrimoniului  debitorului,  iar suspendare acestora dăinuie pana la  anumite date, una dintre acestea fiind data rămânerii definitive a sentinței prin care s-a soluționat cererea de eliberare de datorii, nefiind supuse suspendării de drept măsurile de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor şi/sau terților garanți- prescripția dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanțelor acestora împotriva debitorului.

Mai mult,  de la data rămânerii definitive a tabelului de creanțe şi până la rămânerea definitivă a sentinței prin care s-a soluționat cererea de eliberare de datorii este suspendată de drept, ope legis, deci operează  în privința debitorului,  suspendarea curgerii dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligației de plată, cu excepția creanțelor care beneficiază de cauze de preferință ale căror dobânzi şi alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanța, în limita valorii bunului afectat de cauza de preferință. (vezi art.34)

   O noua etapa urmează celei a aprobării, respectiv a confirmarii planului de rambursare a datoriilor si anume executarea planului, etapa in cadrul căreia  comisia de insolventa are atribuții de supraveghere a executării planului astfel cum a fost aprobat, respectiv confirmat. (vezi art. 38). Daca planul a fost executat,  comisia de insolvență,  constată îndeplinirea măsurilor şi plata obligațiilor potrivit cauzelor planului şi dispune închiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin decizie, emisă în termen de 30 de zile de la primirea raportului final. Decizia de închidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor însoțește cererea debitorului formulate in vederea  ștergerii  datoriilor reziduale. Cererea va fi soluționata de către instanța, respectiv de către  judecătorie, care va  dispune eliberarea debitorului de datoriile reziduale, constând în valoarea creanțelor care depășește cota de acoperire convenită prin planul de rambursare, respectiv   ștergerea creanțelor înscrise în tabelul de creanțe care depășesc cota de acoperire convenită prin planul de rambursare.

Sentința de eliberarea debitorului de datoriile reziduale se comunică debitorului şi creditorilor şi poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare, iar apelul se judecă de urgență şi cu precădere.

  • Procedura judiciară de insolvență prin lichidarea activelor debitorului

Deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active se dispune  de către instanța judecătorească competentă,  la cererea debitorului aflat în insolvență:

  • dacă situația sa financiară este iremediabil compromisă;
  • dacă cererea sa de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor a fost respinsă de comisia de insolvență, cu propunerea de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active;
  • dacă niciun plan de rambursare nu a fost aprobat sau, după caz, confirmat de instanța judecătorească;
  • dacă planul de rambursare nu poate fi adus la îndeplinire din motive ce nu îi sunt imputabile.

Si creditorii pot formula aceasta cerere in anumite condiții expres determinate. (art.46)

Instanța, prin sentința de deschidere a procedurii desemnează un lichidator stabilindu-i şi onorariul. Împotriva sentinței se poate formula apel, în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul se soluționează de urgență şi cu precădere.(art.48)

Deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active are următoarele efecte:

  • debitorul nu își mai poate exercita dreptul de dispoziție asupra bunurilor urmăribile și veniturilor urmăribile din averea sa;
  • se suspendă de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului, dacă suspendarea nu a operat anterior, ca efect al unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare a Suspendarea operează pana la anumite termene.
  • se suspendă prescripția dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanțelor acestora împotriva averii debitorului; suspendarea operează pana la anumite termene.
  • se suspendă de drept, în privința debitorului, până la rămânerea definitivă a sentinței prin care s-a soluționat cererea de eliberare de datorii, curgerea dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligației de plată, cu excepția creanțelor care beneficiază de cauze de preferință ale căror dobânzi şi alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanța, în limita valorii bunului grevat de cauza de preferință, dacă procedura se deschide in situațiile reglementate de  46 mai sus indicat.

Lichidatorul notifica creditori pentru a transmite, în termen de 30 de zile de la primirea notificării, o informare cu privire la cuantumul creanței, valoarea de piață a bunului grevat de cauze de preferință, dacă este cazul, și, dacă creditorul dispune de o evaluare a bunului si trece la întocmirea  tabelul preliminar de creanțe in termen de 15 zile de la primirea informării(vezi art.52 si 53).Debitorul şi creditorii pot formula contestații fată de tabelul de creanțe, cu privire la creanțele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute în tabel, în termen de 7 zile de la comunicarea acestuia. Lichidatorul întocmește tabelul definitiv de creanțe, pe care îl notifică creditorilor şi debitorului După primirea tabelului de creanțe definitiv, instanța se dezinvestește, prin încheiere definitivă. Lichidatorul va efectua, în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii, inventarul bunurilor din averea debitorului, inclusiv al drepturilor de creanță ale debitorului şi al unor drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deține asupra bunurilor altor persoane. Ulterior valorificării bunurilor fondurile rezultate din veniturile grevate de cauze de preferință sau obținute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate de cauze de preferință, vor fi distribuite creditorilor beneficiari ai acestor cauze de preferință, după deducerea cheltuielilor procedurale aferente bunurilor respective, precum şi, dacă este cazul, a cheltuielilor avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită.

Celelalte creanțe împotriva averii debitorului, înscrise în tabelul de creanțe, se plătesc în următoarea ordine: taxe, timbre sau orice alte cheltuieli procedurale; creanțe reprezentând sumele datorate de către debitor unor terți, în baza unor obligații de întreținere, alocații pentru minori, creanțe născute pe parcursul derulării procedurii; creanțe bugetare;  creanțe chirografare.

După ce bunurile urmăribile din averea debitorului au fost valorificate şi sumele obținute au fost distribuite creditorilor, lichidatorul întocmește un raport final, în termen de maximum 30 de zile de la finalizarea lichidării, care este comunicat debitorului şi creditorilor. (vezi art.63).Instanța, la cererea lichidatorului, formulată în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a raportului final, pronunță, prin sentință, închiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, în baza raportului final necontestat sau modificat, după caz, ca urmare a soluționării contestațiilor. Lichidatorul rămâne învestit cu atribuțiile de supraveghere a debitorului postînchidere procedură de insolvență prin lichidare de active.

  • Procedura simplificata de insolventa

Procedura simplificată de insolvență se aplică debitorului care îndeplineşte, cumulativ, cerinţele următoare:

  • cuantumul total al obligaţiilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie;
  • nu are bunuri sau venituri urmăribile;
  • are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Instanţa,  cu citarea debitorului şi creditorilor, astfel cum au fost identificaţi în lista creditorilor, avizată de comisia de insolvenţă, constată, prin sentinţă, fie îndeplinirea de către debitor a condiţiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvenţă, fie respinge cererea comisiei de insolvenţă. Sentinţa se comunică debitorului, creditorilor şi comisiei de insolvenţă şi poate fi atacată cu apel, la tribunal, în termen de 7 zile de la comunicare.

De la data rămânerii definitive a sentinţei privitoare la procedura simplificată, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului. De la data rămânerii definitive a sentinţei este suspendată de drept, în privinţa debitorului, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere, precum şi a oricăror altor asemenea accesorii ale obligaţiei de plată. De asemenea, se suspendă prescripţia dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanţelor acestora împotriva debitorului.

În termen de 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinţei indicate ut supra, comisia de insolvenţă notifică debitorul cu privire la admiterea cererii sale de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă şi îi pune în vedere că pe durata a 3 ani de la notificare are următoarele obligaţii: – să plătească creanţele curente, pe măsură ce devin scadente; – să nu contracteze noi împrumuturi; – să furnizeze, anual, comisiei de insolvenţă o informare cu privire la situaţia sa patrimonială; – să informeze, de îndată, comisia de insolvenţă cu privire la obţinerea oricăror venituri suplimentare de peste 1/2 din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat prin cererea de aplicare a procedurii simplificate de insolvenţă; – să informeze comisia de insolvenţă cu privire la dobândirea cu orice titlu, inclusiv moşteniri sau donaţii, de bunuri şi servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.

La expirarea termenului de 3 ani comisia de insolvenţă emite o decizie de încetare a aplicării procedurii simplificate de insolvenţă prin care constată îndeplinirea de către debitor a obligaţiilor care i-au revenit pe parcursul procedurii şi a  pentru eliberarea de datorii reziduale. Dacă debitorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, comisia de insolvenţă, din oficiu sau la cererea unuia sau mai multor creditori, emite o decizie prin care constată încetarea aplicării procedurii simplificate de insolvenţă. În cazul încetării aplicării procedurii simplificate debitorul este ţinut să acopere creanţele anterioare depunerii cererii sale, inclusiv dobânzile şi penalităţile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea din care se scad sumele achitate, dacă este cazul.

Eliberarea de datorii reziduale se poate solicita similar procedurii pe bază de plan de rambursare a datoriilor, în termen de 60 de zile de la emiterea deciziei de închidere a procedurii simplificate.

Comisia de insolvență dispune eliberarea debitorului de datorii reziduale, care constau în valoarea creanțelor ce depășește cota de acoperire convenită prin planul de rambursare.

Consecințele deschiderii procedurii de insolvență asupra debitorului și Consecințele închiderii procedurii de insolvență din motive neimputabile/imputabile debitorului pot fi studiate şi pe site-ul Autorităţii Naţionale pentru protecţia consumatorilor sau accesând https://anpc.ro/galerie/file/insolventa/Consecintele_procedurii_asupra_debitorului.pdf

Bibliografie

  1. M. Comsa, Legea privind insolventa persoanelor fizice nr.151/2015, Ed.Universul Juridic, Bucuresti, 2015,
  2. Detesan, Insolventa persoanei fizice; Tratamentul juridic al suprandatorarii consumatorului, Ed Hamangiu, Bucuresti, 2015,
  3. Dobrev, Dumitru, 2014, O noua formă fără fond – Legea insolvenței persoanei fizice, Revista Romană de Drept al Afacerilor nr.11/2014,
  4. Lucian Bercea, Convergenţă normativă sau concurenţă normativă? Accesibilitatea procedurii insolvenţei persoanei fizice şi a procedurii de soluţionare alternativă a litigiilor în domeniul bancar, Revista română de drept al afacerilor, nr. 10, 2015,
  5. Lucian Bercea, Protecţia consumatorilor împotriva Legii privind insolvenţa persoanei fizice, Revista Curierul Judiciar, nr.7/2015, p.363-367,
  6. Lucian Bercea, Instrumentele normative de protecţie a consumatorului supraîndatorat, (Din nou) despre convergenţă şi concurenţă normativă în loc de editorial, Revista română de drept al afacerilor, nr.5 /2016,
  7. Eugenia Florescu, Legea insolvenţei persoanei fizice incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene şi contrară jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. O lege care încalcă dreptul, Revista română de drept al afacerilor, nr.5 /2015,
  8. Gabriela Frăţilă, Insolvenţa persoanelor fizice. Aspecte patrimoniale. Reglementări actuale şi în curs, 2015,http://www.juridice.ro/357672/insolventa-persoanelor-fizice-aspecte-patrimoniale-reglementari-actuale-si-in-curs.html, accesat 24.01.2017,
  9. Luiza-Cristina Gavrilescu, O analiză a conformităţii legii române a insolvenţei personale cu recomandările Comisiei europene sub aspectul reglementării eliberării de datorii a debitorului, Revista română de drept al afacerilor, nr.7 /2015,
  10. Ovidiu-Sorin Nour, Câteva reflecţii asupra noii reglementări privitoare la insolvenţa persoanelor fizice, Revista Română de Executare silită nr. 4/2015,
  11. Ovidiu-Sorin Nour, Unele consideraţii procedurale cu privire la insolvenţa persoanelor fizice, Revista Curierul Judiciar, nr.10/2015, pp.532-535,
  12. Gheorghe Piperea, În asteptarea unei legi importante: legea privind insolventa persoanelor fizice, Revista româna de drept al afacerilor, 8/2009,
  13. Csaba Bela Nasz, Dreptul insolventei.Curs universitar, Bucuresti, ed. Universul Juridic, p.70-100.